360° Galerie
Istoria Mănăstirii Dervent, deși scurtă este încărcată de spiritualitate creștin ortodoxă. Aici, viața monahală a luat naștere în sec. XX și a sporit în jurul a patru cruci de piatră, considerate relicve din epoca în care în Dobrogea, parte a Imperiului Roman, erau martirizați creștinii în primele veacuri după Cristos. La sfârșitul mileniului I cetățuia de pe dealul Dervent, toponimic provenit din limba turcă (derbent = vad de trecere, defileu), făcea parte din Imperiul Bizantin împreună cu cetatea din insula Păcuiul lui Soare, ca avanpost militar.
În contextul creat de Războiul de Independență și realizarea deplinei unități naționale, Mănăstirea Dervent s-a ridicat pe malul drept al Dunării, pe terenul unde se găseau crucile de piatră pe care legenda le înzestrase cu puteri binefăcătoare. După ce primul locaș a ars, în 1936 episcopul Constanței Gherontie pune piatra de fundație la noua biserică de la Dervent, dar adevăratul ctitor al bisericii și al mănăstirii va fi părintele Elefterie Mihail, care își pune întreaga energie și tot devotamentul în misiunea care îi fusese conferită, căci din 1938 devine stareț al așezământului.
Părintele Elefterie, botezat Enache, s-a născut în anul 1900 la Leaskova, o localitate din sudul Bulgariei, de lângă Filipopol (astăzi Plovdiv), într-o familie de negustori aromâni. La scurt timp, părinții s-au stabilit în Dobrogea, unde a urmat cursurile școlii primare și secundare. Apoi a studiat la Școala de medicină de la Adrianopol, înființată în anul 1488 în care studenții învățau terapii cu plante medicinale și se pregăteau în deosebi în două specialități: bolile sistemului osos cu metodele de tratament în ortopedie și bolile oculare. Mai târziu părintele Elefterie va fructifica din plin aceste cunoștințe, oferind oamenilor care i se adresau pe lângă sfaturi duhovnicești și îngrijiri medicale competente. În cinul monahal a intrat în anul 1933, însă a ajuns la Dervent în 1936, unde a rămas până în 1959 când mănăstirea a fost desființată datorită ideologiei ideologia comunistă atee, dar a avut satisfacția ca în ultimele zile ale existenței, în anul 1990, să-și vadă opera vieții reînviind cu cea mai mare vigoare.
Construcția bisericii Mănăstirii Dervent, începută în anul 1936 a fost finalizată în 1942. Stilistic, biserica respectă valorile tradiției bizantine și prezintă câteva detalii decorative care amintesc unele surse clasiciste. Construcția, cu fundații de piatră și zidărie de cărămidă și beton armat, pune în evidență un plan general subordonat spațiului destinat celor două paraclise, separate de naosul care rămâne înscris în plan drept. În interiorul absidelor laterale, au fost create două paraclise cu destinații diferite. Paraclisul de pe latură de nord este destinat Sfintei Cruci făcătoare de minuni, cel de pe latura de sud este închinat Sf. Gheorghe și ambele au câte un acces din exterior. In biserică se află și o icoana a Maicii Domnului Hodighitria, provenită dintr-un atelier bulgăresc din sec. al XIX-lea, icoană adusă în țară de o familie care a părăsit Cadrilaterul în 1940, înzestrată și ea cu puteri miraculoase.
Biserica Mănăstirii Dervent se regăsește pe lista monumentelor istorice și este reprezentativă pentru epoca în care a fost edificată.
Adresa: DN3, Galiţa 907224, Romania
Coordonatele:
