În data de 17 iulie 2024, la Clubul Național de Presă al BTA — Pleven, str. Dimitar Konstantinov, nr. 21, în legătură cu politica de durabilitate și pe baza Strategiei comună pentru protecţia conservarea, utilizarea durabilă și gestionare a patrimoniului cultural cu istorie comună în cadrul proiectului „Dunărea – un fluviu cu o bogată istorie comună”, proiectul ROBG-476 cod în cadrul Programul România-Bulgaria, cofinanțat de FEDER, Fundația „Mâna Deschisă” a susținut o conferință de presă pentru a prezenta beneficiile implementării proiectului ca parte a politicii de coeziune și rolul priorităților politice ale Uniunii Europene în Balcani.
Odată cu implementarea proiectului „Dunărea – un fluviu cu o bogată istorie comună”, accentul principal este pe conservarea moștenirii culturale și istorice a Bulgariei și României în zona transfrontalieră și promovarea schimbului și înțelegerii culturale. Proiectul contribuie la conservarea și restaurarea siturilor istorice și culturale ca patrimoniu pentru generațiile viitoare. Totodata, are valoare educativa prin expozitiile realizate de modele.
„O parte din beneficii sunt și promovarea dezvoltării economice în regiunea transfrontalieră. Turismul cultural, stimulat de astfel de proiecte, crește afluxul de turiști, ceea ce duce la creștere pentru economia locală. Includerea unor astfel de rute și atracții duce la crearea de noi locuri de muncă și oportunități de afaceri în regiune”, a comentat Ralitsa Taslakova, coordonatorul proiectului.
„Proiectul urmărește să teoretizeze și să vizualizeze relațiile dintre cele două țări – din sudul și nordul Dunării, considerând fluviul ca un element de sinteză, un unificator, nu o linie de demarcație și căutând tocmai acele momente care sunt dovezi ale acestei dezvoltări comune, nu doar istorice, ci și complexe a Dunării de Jos”. A spus directorul Muzeului Regional de Istorie din Pleven, dr. Volodya Popov, care a participat la elaborarea Strategiei comună pentru protecţia conservarea, utilizarea durabilă și gestionare a patrimoniului cultural în Regiunea Transfrontalieră.
Potrivit acestuia, munca depusă de experții din Bulgaria și România este extrem de utilă pentru că „avem atât dovezi teoretice, cât și vizuale pentru starea Dunării de Jos de ambele părți în secolele XVIII-XIX și începutul secolelor XX. În plus, aceste informații pot fi un nivel și o etapă în evoluțiile ulterioare”.
„Conservarea patrimoniului cultural duce la o îmbunătățire a calității vieții în comunitate, promovează dezvoltarea economică, întărește identitatea culturală și cooperarea internațională și transfrontalieră între regiuni, în speță între Bulgaria și România”, a rezumat Ralitsa Taslakova.
